Proiectul de lansare a rachetei Helen are două obiective: de a realiza primul zbor lunar românesc şi de a ajuta echipa ARCA să avanseze în competiţia Google Lunar X Prize, care are ca premiu pentru echipa câştigătoare suma de 30 de milioane de dolari.
În prezent, echipa ARCA se numără printre favoriţi în competiţie, fiind surclasată ca punctaj doar de o singură echipă, care are o componenţă internaţională.Google Lunar X Prize este o competiţie de astronautică, dar şi de new media, lansată în 2007 de Google, prin care compania stimulează proiectele spaţiale private, realizate cu costuri mai mici.
Concursul cere echipelor concurente să lanseze o rachetă, care să trimită pe Lună un robot având capacitatea să aselenizeze, să se deplaseze pe suprafaţa selenară 500 de metri şi să transmită imagini foto şi video.
Pentru a câştiga mai multe puncte şi a urca în clasament, dar şi pentru a testa tehnologia pe care o va folosi pentru sonda selenară şi racheta lansatoare de sateliţi, ARCA va lansa în octombrie racheta Helen, un zbor de test deasupra Mării Negre.
Operaţiunea de lansare este complexă şi fără precedent în România, fiind efectuată de către ARCA, Marina Militară, ROMATSA şi Aviaţia Militară.
Helen este o rachetă spaţială realizată în trei trepte, care va fi lansată dintr-un balon solar de mari dimensiuni (300 de metri şi 2000 de kilograme, având volumul unui bloc de zece etaje), de pe apă.
Racheta va fi transportată în stratosferă, la 14.000 de metri altitudine, cu ajutorul celui mai mare balon solar din lume, realizat tot de echipa ARCA, potrivit reprezentanţilor organizaţiei non-guvernamentale.
Racheta va transporta sarcina utilă, formată din capsula presurizată European Lunar Lander (ELL).
Capsula transportă echipamente de urmărire şi telemetrie prin radio şi satelit şi camere de luat vederi. Pe parcursul operaţiunilor de lansare, traficul aerian din zonă va fi întrerupt, pentru desfăşurarea în condiţii de deplină siguranţă a lansării.
"Am muncit foarte mult pentru această competiţie, atât pe partea tehnică, dar mai ales pentru strângerea de fonduri şi atragerea de sponsori", a spus Dumitru Popescu, coordonatorul proiectelor ARCA, care nu a făcut publice costurile acestui proiect privat, dar a precizat că statul nu contribuie financiar în acest proiect.
Proiectul de lansare este singular printr-o serie de elemente de unicitate: lansarea dintr-un balon solar, prin folosirea de combustibil ecologic (apă oxigenată cu concentraţia de 70%), prin sistemul de dispunere a treptelor, care dă rachetei o formă inedită, care nu corespunde unui profil aerodinamic.
Potrivit reprezentanţilor ARCA, peste 95% din materialele folosite în construcţie sunt româneşti, doar echipamentele electronice provenind din alte ţări.
Nu este cunoscută cu exactitate data lansării din octombrie, alegerea zilei depinzând de condiţiile meteorologice. Potrivit lui Dumitru Popescu, statistic doar cinci zile pe lună întrunesc condiţiile meteo favorabile lansării.
ARCA este o organizaţie non-guvernamentală, lider în domeniul cercetării aerospaţiale, care a participat începând cu 2002, la cea mai prestigioasă competiţie de astronautică, Ansari X Prize, în cadrul căreia a fost unul dintre competitorii importanţi, dezvoltând trei mari proiecte: Demonstrator, Stabilo şi Haas-ELE.
Racheta Demonstrator 2B, echipată cu primul motor rachetă din lume din materiale compozite reutilizabil, a fost lansată pe 9 septembrie 2004 de pe ţărmul Mării Negre.
Stabilo este un vehicul rachetă în două trepte, lansat în aer, care a executat două zboruri până în acest moment.Prima treaptă este cel mai mare balon solar din lume, iar a doua treaptă este un vehicul rachetă pilotat.
Pentru a reuşi să intre în posesia premiului Google Lunar X Prize, ARCA dezvoltă sonda lunară ELE şi racheta lansatoare de sateliţi Haas.
ACUM ESECUL :))
Racheta "Helen", un nou eşec la Marea Neagră
Echipa ARCA a suferit ieri un nou eşec în încercarea de a lansa racheta "Helen" de pe Marea Neagră.
Conform reprezentanţilor ARCA (Asociaţia Română de Aeronautică şi Cosmonautică), "procedurile de lansare au decurs perfect, dar anvelopa balonului cu heliu s-a fisurat şi echipa nu a putut continua lansarea".
Următoarea încercare de lansare va avea loc în luna octombrie a anului 2010, după finalizarea construcţiei unui nou balon.
Dezvoltată de ARCA, "Helen" face parte din competiţia "Google Lunar X Prize", care are ca scop trimiterea pe Lună a unui dispozitiv care să transmită date pe Pământ, premiul fiind de 30 milioane de dolari.
"Helen 2" este un sistem suborbital format dintr-un balon cu heliu ce transportă un vehicul-rachetă în două trepte şi sarcina utilă European Lunar Lander. Sarcina utilă este o capsulă presurizată ce transportă avionică: accelerometre, camere video, sisteme de urmărire prin satelit etc.
:(( :(( :(( :(( :(( :(( :(( :(( :(( :(( :(( :(( :(( :(( :(( :(( :(( :(( :(( :(( :(( :(( :(( :(( :(( :(( :(( :((
No tenemos mas noticias los esperamos cuando los americanos van a colonizar marte :))
Nu avem alte informatii dar le asteptam cand americani vor coloniza marte:))
Testimoño
Interventia d-lui Marian Apostol pe edu_cer_ro, 26 Mai 2005
prilejuită de studiul Ad Astra de ierarhizare a universitatilor din ţară
Stimati Prieteni,Conditia ca o revista stiintifica sa fie monitorizata ISI este ca ea sa apara regulat si sa aiba un minim international in colectivul de redactie. Aceasta este o conditie lesne de indeplinit.
Cu exceptia unor reviste importante nationale, care se afla intr-o< saracie lucie.
("Important" aici inseamna ca aceste reviste mai reusesc inca sa publice putine, tot mai putine, contributii foarte valoroase stiintific. In general, autorii buni de stiinta publica in reviste a caror traditie stiintifica este buna, chiar daca sint citite de putini. In stiinta, cei putini conteaza, cei multi pot fi importanti pentru cercetarea stiintifica).
Apoi, daca introducem suficiente fonduri intr-un astfel de jurnal, putem asigura conditii tehnice remarcabile, o buna grafica, si, mai ales, o buna circulatie; acel jurnal va atrage atunci multi autori, multi cititori, va fi citat, si cota lui ISI va creste. Rareori va face profit, dar cheltuielile pot fi atunci relativ echilibrate.
Asadar, succesul unei reviste de stiinta este un succes de piata, si fondurile investite si managementul joaca un rol fundamental aici. Revistele de stiinta sint conduse precum afacerile.
Acesta este un lucru excelent.
Dar evident el nu are nici o legatura cu valoarea stiintifica. Publicatii valoroase vor fi atrase de o astfel de revista, intr-o oarecare masura, precum vor fi atrase si multe publicatii slabe, cele din urma mult mai mult decit primele, pentru ca natural ele sint mult mai abundente.
Mai mult, un jurnal de succes ISI va publica numai contributii de inalt standard tehnic; nu necesar profesional, dar tehnic! Un astfel de standard necesita de asemenea fonduri. De exemplu, rezultate foarte bune obtinute insa cu un echipament experimental depasit, nu vor fi publicate de astfel de reviste, intrucit echipamentul, chiar daca mai functioneaza inca, nu mai are credibilitate.
Masurind, asadar, dupa ISI nu masuram decit banii investiti si priceperea de a organiza un jurnal, o institutie, o universitate, etc precum o afacere. Nu masuram prin aceasta nici o valoare profesionala, stiintifica, intelectuala, etc, a nici unei institutii. Masuram numai standardul lor infrastructural si organizatoric, viziunea conducatorilor lor, priceperea lor si finantarea corespunzatoare, in raport cu nivelul international. Masuram valoarea lor "entreprenoriala".
Faptul ca Romania este cotata slab, foarte slab ISI este astfel inca o dovada a esecului total inregistrat de politica cercetarii stiintifice in Romania, de politica invatamintului si educatiei de stiinta si de administratorii acestor domenii socio-profesionale.
Resurse profesionale sint peste tot, apar natural, chiar si in Romania. Dar ele nu vor deveni niciodata importante pentru societate daca nu le punem in valoare. Punerea lor in valoare se face prin fonduri si management.
Tinerii stiintifici pleaca din Romania. Dar ei nu vor mai pleca daca construim in Romania institute de cercetare, laboratoare, universitati bine dotate, nepolitizate, cu profesori "profesionisti" (fara cumul, cu salarii de acelasi ordin decent in toate universitatile de stat), unde acesti tineri sa aiba de lucru. Romania nu a facut nici o investitie in cercetarea ei de prin 1970, sau in universitatile ei (sint curios daca exista vreo biblioteca noua si serioasa de stiinta la vreo universitate din Romania?) asa ca nu e de mirare ca tinerii pleaca. Din contra Romania isi distruge sistematic cercetarea si invatamintul de stiinta, asa ca iar nu e de mirare ca tinerii stiintifici pleaca din Romania, iar nivelul cercetarii si invatamintului de stiinta romanesti este sub orice evaluare.
De ani de zile, o serie de universitari si cercetatori romani spun in continuu ca sint nocive, si distrugatoare, o serie de legi si norme precum lipsa salarizarii in cercetare, programul national de cercetare, competitia de proiecte, cumulul de functii universitare, sub-finantare cronica a invatamintului si cercetarii si mai ales managerii acestor domenii, exclusiv politizati. Si nici un guvern nu a luat si nu ia in seama astfel de semnale. Este adevarat ca cei ce produc astfel de semnale sint o minoritate, dar aici, pe de o parte, nu conteaza numarul ci corectitudinea pozitiilor, iar pe de alta parte, majoritatea pe care o "vede" fiecare guvern este dependenta de acel guvern, asa ca nu este niciodata obiectiva.
M Apostol
http://jalobean.itim-cj.ro/Opinii/Apostol2.html
