Licitaţia Vechi Maeştri ai Picturii Româneşti, nou record pentru piaţa românească de artă
Licitaţia Vechi Maeştri ai Picturii Româneşti a fost o ediţie concentrată în opere de calibru, prima licitaţie de artă care a adus în acelaşi eveniment lucrări realizate de cei trei corifei ai artei româneşti de tezaur – Grigorescu, Andreescu şi Luchian. Primul moment important al licitaţiei a fost adjudecarea picturii „Vatră la Rucăr” de Nicolae Grigorescu pentru 95.000 euro, lot evaluat conservator la o valoare cuprinsă între 50.000 şi 80.000 euro. Opera, datată 1902, aparţine fazei târzii a creaţiei maestrului şi este emblematică pentru sinteza şi simbolistica pe care le dobândeşte stilul de maturitate al lui Grigorescu.
Următoarea vânzare consistentă a serii a fost pictura „Ţărăncuţă” de Ştefan Luchian, operă ce provine din colecţia primului monografist al artistului, Virgil Cioflec. Lucrarea s-a vândut la suma de 75.000 euro, depăşind cu mult estimarea între 20.000 şi 40.000 euro, după cinci minute în care nu mai puţin de şapte participanţi s-au întrecut în oferte. Vânzarea a înregistrat, astfe,l recordul pentru cea mai îndelung licitată operă de artă din România, cu 45 de paşi de licitaţie, fiind urmată, cu 39 de paşi, de opera „Interior oriental” de Alexandru Satmary, adjudecată în cadrul Licitaţiei de Orientalism din iulie 2010 şi cu 34 de paşi, de pictura „Păstoriţă” de Nicolae Grigorescu, care a devenit, în Licitaţia de Iarnă 2010, cea mai scumpă operă de artă din România.
Vedeta licitaţiei a fost însă opera „Ulcică cu flori de câmp” de Ion Andreescu, una dintre cele mai importante lucrări ale etapei sale buzoiene, cu provenienţă ilustră şi menţionată în majoritatea scrierilor despre creaţia artistului. Estimarea, cuprinsă între 125.000 şi 175.000 euro a avut în considerare raritatea operelor lui Andreescu, cauzată de încetarea sa prematură din viaţă, precum şi valoarea artistică esenţială a operei sale în contextul picturii româneşti, aşa cum a fost aceasta unanim apreciată de istoricii artei. Pictura a fost adjudecată pentru suma de 135.000 euro, în aplauzele sălii, de un investitor român care a participat prin telefon, câştigând la prima ofertă în faţa celorlalţi trei participanţi.
Vânzarea constituie un record de autor pentru opera lui Andreescu şi urcă pe cea de-a noua poziţie în clasamentul celor mai importante opere de artă vândute pe piaţa românească de artă. Totodată, vânzarea aduce şi un record al raportului dintre valoare şi dimensiune, opera „Ulcică cu flori de câmp” (20×25 cm) aducând cel mai mare preţ pe centimetru pătrat de artă din România: 270 euro.
Şi alte loturi adjudecate au stabilit recorduri de autor, unele dintre ele remarcându-se pentru depăşirea de mai multe ori a valorii estimative, în urma unor concursuri intensive de oferte. Preţul a urcat cel mai mult pentru pictura „Povestea de seară” de Dimitrie Serafim, o scenă de interior ce inspiră cadrul tandru al copilăriei, estimată între 1.000 şi 2.000 €. În urma concursului a şapte participanţi, lucrarea a fost vândută pentru 9.500 €, stabilind un record pentru opera artistului. Şi „Fraţii” lui Sava Henţia s-au bucurat de un număr mare de oferte, care au adus preţul la 9.000 €, stabilind un record de autor.
Licitaţia de Artă Decorativă şi Design a fost un eveniment aşteptat de pasionaţii de obiecte artistice cu utilitate, oferta sa cuprinzând piese remarcabile ale celor mai cunoscute ateliere europene, active în perioada de înflorire a curentelor Art-Nouveau şi Art Deco. Cele mai semnificative vânzări au fost realizate de Oglinda ornamentală cu putti, frunze şi flori, estimată 6.000 – 9.000 € şi achiziţionată pentru 7.500 €, Lampa de birou „Naiade”, adjudecată pentru 3.000 €, mai mult decât dublul estimării maxime şi Vas decorat cu margarete, vândut aproape de limita superioară a estimării, pentru 3.250 €.
Constantin Brâncuși
Născut în data de 18 februarie 1876, Constantin este al șaselea copil al lui Nicolae și Maria Brâncuși. Prima clasă primară o face la Peștișani, apoi continuă școala la Brădiceni. Copilăria este marcată de dese plecări de acasă și ani lungi de ucenicie în ateliere de boiangerie, prăvălii și birturi.
După ce a urmat Școala de Arte și Meserii în Craiova (1894 - 1898) vine la București unde absolvă Școala de Belle-Arte în 1902. În timpul studenției, chiar în primul an, în 1898, lucrarea sa Bustul lui Vitellius obține „mențiune onorabilă”, Cap al lui Laocoon din 1900 obține medalia de bronz, iar Studiu din 1901, câștigă medalia de argint. Timp de doi ani, între 1900 și 1902, cu ajutorul doctorului Dimitrie Gerota, realizează Ecorșeu, un studiu pentru reprezentarea corpului omenesc, lucrare căreia i se atribuie o medalie de bronz. Precizia detaliilor acestei lucrări va face ca Ecorșeul să fie folosit în școlile românești de medicină, după ce se vor face câteva copii, iar Marcel Duchamp va include fotografia Ecorșeului în expoziția pe care o va organiza la sfârșitul anului 1933 la Galeria Brummer din New York City.
