Henri Coandă
Henri Marie Coandă (n. 7 iunie 1886 - d. 25 noiembrie 1972) a fost un academician și inginer român, pionier al aviației, fizician, inventator, inventator al motorului cu reacție și descoperitor al efectului care îi poartă numele. A fost fiul generalului Constantin Coandă, prim-ministru al României în 1918.
Dispozitiv pentru măsurători de portanță și rezistentă la deplasarea în aer a diferitelor tipuri de suprafete portante (profile de aripă) cu posibilitatea inregistrării valorilor pe diagrame pentru posibilitatea comparației si stabilirii profilului ideal. Dispozitivul era montat pe un vagon in fața unei locomotive, iar experimentele se desfășurau în mișcare, la o viteză de 90 km/h, pe linia Paris-Saint Quentin. Ulterior a putut face aceste determinări folosind un tunel de vânt cu fum, și o cameră fotografică specială, de concepție proprie. Datorită acestor experimente a stabilit un profil de aripă funcțional pentru viitoarele sale aparate de zbor.
1911: În Reims, Henri Coandă prezintă un aparat de zbor cu două motoare cuplate ce acționau o singură elice.
1911-1914: În calitatea sa de director tehnic al Uzinelor Bristol, Henri Coandă proiectează mai multe aparate de zbor "clasice" (cu elice) cunoscute sub numele de Bristol-Coandă. În 1912 unul dintre ele câștigă premiul întâi la Concursul internațional al aviației militare din Anglia.
1914-1918: Henri Coandă lucrează la "Saint-Chamond" și "SIA-Delaunay-Belleville" din [Saint Denis]]. În această perioadă proiectează trei tipuri de aeronave, dintre care cel mai cunoscut este Coandă-1916, cu două elici apropiate de coada aparatului. Coandă-1916 este asemănător cu avionul de transport Caravelle, la proiectarea căruia de fapt a și participat.
Invenția unui nou material de construcție, beton-lemnul, folosit pentru decorațiuni (de exemplu la Palatul culturii din Iași, ridicat în 1926, decorat în totalitate cu materialul lui H. Coandă)
1926: În România, Henri Coandă pune la punct un dispozitiv de detecție a lichidelor în sol. E folosit în prospectarea petroliferă.
În Golful Persic inventatorul român construiește un rezervor din beton subacvatic pentru depozitarea petrolului.
Efectul Coandă. Primele observații le face cu ocazia studierii primului avion cu reacție din lume, Coandă 1910. După ce avionul decola, Henri Coandă observă că flăcările și gazul incandescent ieșite din reactoare tindeau a rămâne pe lângă fuzelaj. Abia după peste 20 de ani de studii ale lui și altor savanți, inginerul român a formulat principiul din spatele așa-numitului efect Coandă, numit astfel de profesorul Albert Metral.
Eugen Pavel (fizician)
Dr. Eugen Pavel este inventatorul Hyper CD-ROM-ului cu capacitate de stocare de peste 10.000 Gigabytes.
A absolvit Facultatea de Fizică din cadrul Universității București în 1976 (ca șef de promoție) și i-au fost decernate numeroase premii de-a lungul timpului ca Premiul Academiei Române, în 1991 sau Who’s Who in the World, în 1997.
Eugen Pavel reușit să creeze tehnologia de fabricare a unei sticle speciale, fluorescente și fotosensibile, pentru care a primit, în 1991, Premiul Academiei Române. Aceasta stă la baza Hyper CD-ROM-ului.
Eugen Pavel este CEO al companiei Storex Technologies. Are o bogata experienta in domeniul cercetarii tehnologice, antreprenoriatului si al inventicii. Este detinatorul “The WIPO Award for the Best Inventor”, acordat de catre World Intellectual Property Organization iar anul acesta, firmei Storex Technologies i-a fost acordat de catre agentia Frost & Sullivan “2011 European Technology Innovation Award in Emerging Optical Data Storage Technologies”. Eugen Pavel considera ca România poate evolua cu succes in directia tehnologiilor hi-tech si a strapungerilor in domeniul cunoasterii.EN
Dr. Eugen Pavel is a Romanian scientist and the inventor of the Hyper CD-ROM, a 3D optical data storage medium with a claimed initial capacity of 10 TB (TeraBytes) and with a theoretical capacity of 1 PB (PetaByte) on a single disc. It is considered by some to be the next revolution in computer storage. Dr. Pavel graduated with a physics degree from the University of Bucharest in 1976. He was awarded the Romanian Academy Prize in 1991 and obtained his doctorate in Physics from the Romanian Institute of Atomic Physics in 1992.
He won the “Prix International de l’Organisation Mondiale de la Presse Periodique” and a gold medal at the November 1999 EUREKA Contest in Brussels (Bruxelles) for inventions that lead to the creation of the Hyper CD-ROM. Dr. Pavel has published more than 40 books and articles, and he is the holder of 62 patents and patent applications.
In an interview about his work on the Hyper CD-ROM, Dr. Pavel stated that “the research for this project is 100% personal, (and) so is the support for experiments.”
So far, this technology has been brevetted in 21 countries (and counting), and the project is approaching its release. The only thing needed now is a serious investor. He estimates that, at first, the CD will cost between $100 and $200, but when it will become available in large scales, the cost will probably drop to about $30 per CD. Its price is not high, considering the CDs and DVDs which exist today, and their prices.
So far, this technology has been brevetted in 21 countries (and counting), and the project is approaching its release. The only thing needed now is a serious investor. He estimates that, at first, the CD will cost between $100 and $200, but when it will become available in large scales, the cost will probably drop to about $30 per CD. Its price is not high, considering the CDs and DVDs which exist today, and their prices.
US company Constellation 3D announced on June 7, 2000 a similar optical storage media under the name Fluorescent Multilayer Disc Recently Hyper CD-ROM was reported again but it is not clear what progress has been made since first announcement in 2000.
Virgilius Justin Capră
In 1955 a construit automobilul cu doua roti numit Virgilius, echipat cu un motor de avion de 105 CP, care atingea o viteza de 300 km/ora si cantarea 250 kg.
In 1956 a realizat Rucsacul zburator- Aparat portativ pentru zbor individual si a fost arestat, banuit ca l-a facut pentru a fugi din tara. Inventia a fost furata si brevetata de americani dupa 3 ani si jumatate, in Romania nefiind niciodata inclusa in productia de serie. Abia în anul 2002 americanii au recunoscut oficial că ideea i-a apartinut romanului Justin Capra, Rucsacul zburător a fost folosit, de cosmonauti, la deplasările intercapsulare.
A ajuns la Uzinele 23 August, la atelierul de proiectare pentru 2 ani, apoi la Institutul de Cercetari in Transporturi Auto, Navale si Aeriene, la ITB si ICPE.
In 1968 realiza o aerodina cu decolare si aterizare verticala, in perioada 1966-1968, construia un aparat de zbor individual cu azot lichid, un automobil cu caroseria fluida. Au urmat elicopter fara elice, fara aripi si fara jet, apreciat de Henri Coanda si care l-au adus pe Justin Capra in elita marilor inventatori ai lumii.
A realizat automobile miniaturale ca cele din seria Soleta. Prima a fost Soleta F, cea mai mica masina din lume, cu un consum redus de benzina.
A construit masini nepoluante fara volan si fara pedalier, cu comenzi facute de la un buton de pe carcasa fotoliului ca Sarmis EM 4K, cu masa de 140 kg si acumulatorii de 180 kg, care atinge pe drum drept viteza de 60 km/h. Apoi a construit mai multe prototipuri de masini si motorete, alimentate de acumulatori, preocupandu-se in special de cresterea randamentului si scaderea greutatii.
La Muzeul Tehnic din Bucuresti a fost expus pana in anii ’90 un electroscuter – motoreta electrica OROLES ES 5 de 65 kg, cu masa sursei 70 kg si viteza medie de 27 km/h, avand o autonomie de 90 Km.
In anul 2008 i-a fost decernat premiul Fundatiei Dan Voiculescu pentru contributia pe care a avut-o la schimbarea in bine a Imaginii Romaniei in lume.
Printre cele mai recente realizari ale neobositului inventator: Oblio 3C, lansat la a XI-a editie a Targului Inventika si Troty, un triciclu pliabil echipat cu motor electric integrat in butucul rotii de directie.
Traian Vuia
Traian Vuia (n. 17 august 1872, Bujoru, comitatul Caraș-Severin, Austro-Ungaria; d. 3 septembrie 1950, București, România) a fost un inventator român, pionier al aviației mondiale. Pe data de 18 martie 1906 el a realizat primul zbor autopropulsat (fără catapulte sau alte mijloace exterioare) cu un aparat mai greu decât aerul.
Traian Vuia s-a născut în 1872 la Surducu Mic în comitatul Caraș-Severin, Austro-Ungaria. Părinții săi au fost preotul Simion Popescu și Ana Vuia. A urmat cursurile primare la Bujor (azi Traian Vuia) și Făget. Între 1884 și 1892, urmează liceul la Lugoj. Aici petrece mult timp în mijlocul familiei lui Coriolan Brediceanu, care-l va sfătui, ajuta și încuraja mai târziu în cariera sa.
Vuia dovedește de când urma cursurile primare, și apoi secundare, o atracție irezistibilă și o predilecție pentru mecanica aplicată.[1]La zece ani asistă la primele manifestări cu caracter aviatic, iar micul Vuia dezvoltă o pasiune pentru zmeie. El urmărește atent detaliile lor și încearcă să construiască altele mai perfecționate. Ajuns la liceu, Vuia își însușește noțiuni de fizică și mecanică și nu se mai mulțumește să construiască zmeie ci încearcă să explice ce se petrece în jurul aparatului, forțele care acționează la lansarea și menținerea lui în aer, condițiile de echilibru, etc.
După absolvirea bacalaureatului în 1892, Vuia pleacă la Budapesta pentru a se înscrie la Politehnică. A urmat pentru un an cursurile Politehnicii, secția mecanică, la seral. Neavând destui bani, se va înscrie la Drept și va practica în birouri de avocatură din Banat pentru a-și putea asigura mijloacele de trai. Astfel o bună parte din studenția lui Vuia este deviată de la adevăratele lui aspirații și aptitudini. Tânărul reușește însă și în domeniul științelor juridice. La 6 mai 1901, Traian Vuia își ia doctoratul în Stiinte Juridice cu teza: "Militarism și industrialism, regimul de Status și contractus".
După terminarea facultății Traian Vuia se întoarce la Lugoj. Aici continuă să studieze problema zborului uman și începe să-și construiască primul aparat de zbor, pe care-l numește aeroplan-automobil. Din cauza lipsurilor financiare, nu reușește să-și ducă la capăt proiectul și decide în schimb să plece la Paris, în iulie 1902. Vuia spera că aici va găsi pe cineva interesat să-i finanțeze proiectul, mai ales a pasionaților de aerostate însă s-a lovit de mult scepticism asupra ideii că o mașină zburătoare cu o densitate mai mare decât cea a aerului ar putea zbura. Vuia merge la Victor Tatin, un cunoscut teoretician care construise în 1879 un model experimental de aeroplan. Tatin este imediat interesat de proiect dar încearcă si să-l convingă pe Vuia că nu este nimic de făcut pentru că-i lipsește un motor adecvat si este instabil. Vuia însă continuă să-și promoveze proiectul și-l trimite Academiei de Științe de la Paris pe 16 februarie, 1903, prezentând posibilitatea de a zbura cu un aparat de zbor mai greu decât aerul cât și procedura de decolare. Academia îi respinge proiectul cu motivația că ar fi prea utopic, cu mentiunea că:
Problema zborului cu un aparat care cântărește mai mult decât aerul nu poate fi rezolvată și nu este decât un vis.
In 1955 a construit automobilul cu doua roti numit Virgilius, echipat cu un motor de avion de 105 CP, care atingea o viteza de 300 km/ora si cantarea 250 kg.
In 1956 a realizat Rucsacul zburator- Aparat portativ pentru zbor individual si a fost arestat, banuit ca l-a facut pentru a fugi din tara. Inventia a fost furata si brevetata de americani dupa 3 ani si jumatate, in Romania nefiind niciodata inclusa in productia de serie. Abia în anul 2002 americanii au recunoscut oficial că ideea i-a apartinut romanului Justin Capra, Rucsacul zburător a fost folosit, de cosmonauti, la deplasările intercapsulare.
A ajuns la Uzinele 23 August, la atelierul de proiectare pentru 2 ani, apoi la Institutul de Cercetari in Transporturi Auto, Navale si Aeriene, la ITB si ICPE.
In 1968 realiza o aerodina cu decolare si aterizare verticala, in perioada 1966-1968, construia un aparat de zbor individual cu azot lichid, un automobil cu caroseria fluida. Au urmat elicopter fara elice, fara aripi si fara jet, apreciat de Henri Coanda si care l-au adus pe Justin Capra in elita marilor inventatori ai lumii.
A realizat automobile miniaturale ca cele din seria Soleta. Prima a fost Soleta F, cea mai mica masina din lume, cu un consum redus de benzina.
A construit masini nepoluante fara volan si fara pedalier, cu comenzi facute de la un buton de pe carcasa fotoliului ca Sarmis EM 4K, cu masa de 140 kg si acumulatorii de 180 kg, care atinge pe drum drept viteza de 60 km/h. Apoi a construit mai multe prototipuri de masini si motorete, alimentate de acumulatori, preocupandu-se in special de cresterea randamentului si scaderea greutatii.
La Muzeul Tehnic din Bucuresti a fost expus pana in anii ’90 un electroscuter – motoreta electrica OROLES ES 5 de 65 kg, cu masa sursei 70 kg si viteza medie de 27 km/h, avand o autonomie de 90 Km.
In anul 2008 i-a fost decernat premiul Fundatiei Dan Voiculescu pentru contributia pe care a avut-o la schimbarea in bine a Imaginii Romaniei in lume.
Printre cele mai recente realizari ale neobositului inventator: Oblio 3C, lansat la a XI-a editie a Targului Inventika si Troty, un triciclu pliabil echipat cu motor electric integrat in butucul rotii de directie.
Traian Vuia (n. 17 august 1872, Bujoru, comitatul Caraș-Severin, Austro-Ungaria; d. 3 septembrie 1950, București, România) a fost un inventator român, pionier al aviației mondiale. Pe data de 18 martie 1906 el a realizat primul zbor autopropulsat (fără catapulte sau alte mijloace exterioare) cu un aparat mai greu decât aerul.
Traian Vuia s-a născut în 1872 la Surducu Mic în comitatul Caraș-Severin, Austro-Ungaria. Părinții săi au fost preotul Simion Popescu și Ana Vuia. A urmat cursurile primare la Bujor (azi Traian Vuia) și Făget. Între 1884 și 1892, urmează liceul la Lugoj. Aici petrece mult timp în mijlocul familiei lui Coriolan Brediceanu, care-l va sfătui, ajuta și încuraja mai târziu în cariera sa.
Vuia dovedește de când urma cursurile primare, și apoi secundare, o atracție irezistibilă și o predilecție pentru mecanica aplicată.[1]La zece ani asistă la primele manifestări cu caracter aviatic, iar micul Vuia dezvoltă o pasiune pentru zmeie. El urmărește atent detaliile lor și încearcă să construiască altele mai perfecționate. Ajuns la liceu, Vuia își însușește noțiuni de fizică și mecanică și nu se mai mulțumește să construiască zmeie ci încearcă să explice ce se petrece în jurul aparatului, forțele care acționează la lansarea și menținerea lui în aer, condițiile de echilibru, etc.
Problema zborului cu un aparat care cântărește mai mult decât aerul nu poate fi rezolvată și nu este decât un vis.
